marți, 10 februarie 2009
Fii voluntar!
Voluntariat cu iz de performanta
Intotdeauna am avut o afinitate pentru activitati filantropice, cu accent pe voluntariat intr-un ONG. Simt ca imi dezvolt latura umana si imi las deoparte egoul, supraapreciat in societatea de azi. Ei bine, incepand din generala, ni s-a impus la cursul de educatie civica sa facem voluntariat la un orfelinat. De atunci am mai activat in ONG-uri axate pe democratie si pace in lume, am fost unul dintre organizatorii unui festival studentesc din Cluj, dar prima experienta mi-a ramas puternic inradacinata in constiinta, asa ca mi-am promis ca, la un moment dat, o sa infiez un copil.
Acum, fara intentia de a deochia Asociatia pentru Performanta si Cultura, spun cu mana pe inima ca am gasit, in sfarsit, ONG-ul care mi se potriveste. Nu degeaba lait-motivul asociatiei este performanta, pentru ca asta mi s-a oferit: posibilitatea de a ma dezvolta, de a realiza performanta si de a-i ajuta pe altii sa-si materializeze si sa-si continue performantele. Cand mi-am inceput activitatea aici, proiectul „Purmodeleaza” era in plina desfasurare. Mi s-a inmanat un teanc de dosare si informatii si am invatat sa coordonez si sa organizez actiuni. Imi amintesc ca mi-am sters sudoarea aproape o zi intreaga la confectionat tuburi pentru afise si ca am pornit la 3 noaptea cu Oana spre Bucuresti, pentru a organiza o conferinta cu marele inventator Iustin Capra, la Facultatea de Hidrotehnica. Locuieste la Balotesti, o comuna in apropierea capitalei, intr-o chilie de lemn, pe care, dupa multa stradanie si invartiri in cerc, am localizat-o. In fine, am fost fascinata de simplitatea si lipsa de infatuare cu care vorbea despre realizarile sale, Romania ideatica si tinerii care fumeaza din indolenta si lipsa de educatie. As vorbi (scrie) ore intregi despre cultura extraordinara pe care o poarta cu modestie Iustin Capra.
Ma voi rezuma la atat: e imposibil sa te plictisesti cu un asemenea om, care e capabil sa dezbata toate temele imaginabile, de la fizica cuantica la reincarnare si la teoriile karmei ale lui Lazarev. A doua „excursie” la Bucuresti a fost mai palpitanta si i-am lasat Dianei privilegiu de a dezvalui substraturile organizarii Salonului de Inventica din cadrul Targului International Gaudeamus. La ultimul eveniment, „Mosul cu mere”, organizat in parteneriat cu Imagine TACT, toti angajatii agentiei si-au exersat „abilitatile” de voluntari si au demonstrat ca ploaia nu poate sa submineze un eveniment caritabil. La sfarsit sudoarea noastra si-a primit trofeul: mere rosii, mari, dulci si caramelizate. Astept Craciunul urmator!
Dona
Creatie, inventivitate, prietenii
Timp de doua luni, m-am ocupat de tot ce a insemnat programul Purmodeleaza, cu ajutorul Donei si sub indrumarea Adinei. Printre activitati s-a numarat si participarea studentilor inscrisi in program la Salonul National de Creatie si Inventica pentru Tineret 2008. Salonul s-a desfasurat la Bucuresti iar noi ne-am dus acolo inarmati cu desene, planse, modele, laptopuri, prezentari in Power Point si discursul pregatit. Cu ocazia salonului i-am cunoscut si eu pe „micii creatori de inventii”, care nu doar ca au raspuns apelului nostru de a-si prezenta proiectele, ci au facut o treaba excelenta din asta.
Am stat in Micul Paris cinci zile, cinci zile pline de aventuri, rasete, oboseala si emotii in asteptarea anuntarii castigatorilor. Aventurile au inceput cu drumul spre Bucuresti, cu trenul de noapte, la cuseta, impreuna cu doi dintre participanti. Am ajuns la locul de cazare la timp pentru a lua micul dejun si pentru a ne imbarca spre Romexpo. A fost o experienta haioasa sa ii cunosc pe „copii” (asa i-am alintat) si sa ii strig dupa numele proiectelor lor. La Romexpo am avut parte de probleme, de compromisuri, de felicitari, de priviri de admiratie si de strangeri de mana. Ne prezentam dimineata la ora 9 si plecam de acolo epuizati la ora 8. Ca sa ii mai destind pe participanti, ii luam la ture de cumparat carti, aceasta fiind modalitatea prin care mi-am ingreunat considerabil bagajul.
Eu am avut grija ca fiecare dintre copii sa isi primeasca pachetelul cu mancare (click aici pentru faimoasele poze cu mancarea primita), ca standurile tuturor sa aiba vizibilitate pentru cei curiosi, ca toata lumea sa se trezeasca la timp pentru mic dejun si ca nici unul dintre ei sa nu piarda ora cinei. In timpul in care nu eram la Romexpo, am socializat si cu ceilalti participanti la salon, am aflat detalii de „dupa cortina” de la tinerii care mai participasera, am aflat despre expozitiile petrecute in alte tari, am spus bancuri, am facut schimb de adrese de mail (cativa dintre ei ne-au promis ca o sa participe in viitor la Purmodeleaza) si am ajuns sa legam prietenii, inclusiv sa ne cream porecle (eu m-am pricopsit cu tag-ul de „Fanta”, pentru ca mereu ceream sticla de Fanta). Privita ca o experienta, toata lumea a avut de castigat din ea: eu, pentru ca am avut posibilitatea de a-mi exercita abilitatile de coordonator de grup si participantii, pentru ca nu numai ca si-au facut cunoscute proiectele, ci si ca au castigat premii consistente. Apropo, copiii inca asteapta sa mearga in excursie la Barcelona, iar noi toti vrem sa ne primim banii de decont inapoi, poate macar de Paste sa ne putem cumpara un cadou frumos.
Diana